18 oct. 2010

Luna plina


E luna plina… Iar. Ascunde-ma, te rog..
Am amintiri ce dor mai rau ca un pumnal
Ce s-a-mplintat adinc, in carne vie
Si periodic se intoarce , ca la un semnal.

E luna plina..Doamne, de-as putea
S-o rup in doua, sa n-o pot vedea..
Caci pentru mine e-un insemn fatal
Al unei nopti ce n-am s-o pot uita…

E luna plina…Ca un cap de mort,
Ce-a-ncremenit  c-un  ultim urlet  intre buze
Pe inima, ca un stigmat, o port ,
Desi e sus, o simpla piatra printre frunze.

(In amintirea unei nopti pe care poate as prefera s-o uit..) 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu