Esti aerul pe care il respir.
Un aer greu de-atita plumb,dar tot al meu.
Esti rana vie-n pieptul gindului,un fir
De-otrava-n cupa plina cu delir.
Esti zimbetul pe fata mortii mele,
Cind vine sa m-atinga-n lungi tenebre..
Lasindu-mi urma coltilor adinc in piele.
Esti ca otrava dulce-amestecata-n fiere.
Si te urasc, si totusi te ador..
Esti un blestem al unui suflet ravasit..
Degeaba-ncerc sa fug, sa te ignor…
Esti o sageata-nveninata intr-un dor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu